joi, 25 decembrie 2008

Anca şi Crăciunul

Nu, nu-mi place iarna. De ce?
Pentru că este atât de frig şi pentru vântul ăla atât de rece care- mi bate intotdeauna în faţă.
Pentru mâinile îngheţate, umflate, vinete. Faţa roşie. Şi hainele multe care mă imobilizează.
Nu vreau să ningă, pentru fleoşcăiala de pe jos şi senzaţia de dezechilibru oferită. Pentru că urăsc să am sentimentul că urmează să pic, la fiecare pas pe care-l fac.
Pentru că tot ce vreau este vara.

Crăciunul?
Teoretic, Spiritul Crăciunului constă in a merge cu colindul, pentru a sărbători naşterea lui Iisus, a ţine post şi a te spovedi
Şi câţi dintre noi definesc Crăciunul in acest mod?
Eu una, nu m-am spovedit şi nici nu am tinut post vreodată.
Dar Crăciunul mă ducea cu gândul la dragoste, familie, caldura, fericire...

Şi cine mi-ar fi putut oferi aceste lucruri de Crăciun?!


Ei bine, am găsit spiritul Crăciunului. În ea.

În noaptea de 22 spre 23, am fost acolo să-i cânt LaMuulţiAaani
într-un mod afon.
M-a trezit dimineaţa cu minunata voce a lui Fuego. Impodobeştee mamă braduuul! Am vrut sa râd. Dar îmi era prea somn.
Vijelie. Cumpăraturi. Patinoar.
Era seară şi era frig. Mă uitam pierduta in luminiţele bradului din alimentară. Şi asculam povestile ei entuziaste despre iarnă.
Oh, ţie chiar iţi place Crăciunul. Ştii, eşti incredibilă. M-ai facut fericită. Te iubeesc!
îi spun si o îmbrăţişez.


Aşteaptă-mă 5 minute, să- mi iau pijamalele.

Când îmi deschide uşa, mă izbeste brusc sentimentul de fericire si entuziasm,
acel Spirit al Crăciunului.
Eu şi spiritul crăciunului... Cum aşa?
Pentru că acolo miroase a cozonaci, plăcinte şi brad. Pentru globurile agăţate peste tot şi bucătaria plină de ciocolată, bomboane şi portocale.
Datorită faptului că sunt mulţi, dar intotdeauna mai e loc pentru cineva.
Pentru că fiecare s-a implicat.
Am cantat toti, chiar dacă rezultatele erau nişte urlete şi scâncete, am dansat şi ne-am prostit.






Dimineaţă. 24 decembrie. De ce sunt atat de inţepenită?
Mă intorc. Ea e in celălalt pat. Pentru că eu îi luasem toată plapuma.
Dupăamiază. Mă duc acasă.
Mama imi spune că nu am stat deloc acasă in ultimele zile.
Că nu stau niciodata cu ei.
Ar trebui? Eu incerc doar să ma simt bine... Îmi place acasă. Când sunt singură.
Mă schimb, plec.
Seară. Eu şi haitele. Savuram cina copioasă din ajunul crăciunului.
Not. Bagam e-uri in ficat la McDonaldS.

PamPam. Uite ca a sosit şi ajunul crăciunului.
Ajung acasă. TV. Încerc să par entuziasmată şi îmi scotocesc cadourile.
Nu,nu,nu! Nu e bine. Nu-mi place deloc.Vreau sa se termine tot.
Apoi intra ea pe mess. Statusurile ei legate de bucuria Crăciunului şi...
căcat!
Mă simt naşpa. Pot sa vin la tine? Pot sa dorm la tinee? Mulţumeesc!

Heii! Mi-ai salvat Crăciunul! E mult mai bine!
două noaptea? dimineata?
Ne gâdilăm şi râdem, prea zgomotos, ca blegele.
Hârtie, foarfece, piatră,
discuţiile despre sex şi despre... orice.
Dimineaţă? Deja?! Vreau sa doorm...

25 decembrie? Crăciun?
Mă duc acasă. Plec de acasă.
De ce ninge atât de tare...?

seară. inapoi acasă. ziua se termină... urât.

Şi ăsta a fost Crăciunul.

îmi iubesc prietenii. pentru că ei ma fac fericită.
şi stii ce?
Iarna nu e chiar atât de rea.
E chiar minunată, cu voi.
:)







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu