miercuri, 6 ianuarie 2010

am un vibe ciudat


Peste tot te văd numai pe tine
Peste tot mă vezi numai pe mine...




nu e ziua potrivită pentru noi. azi nu fac nimic, nimic din ce mi se spune. sunt presată de timp, de somn, frig şi foame. nu sunt în stare de nimic. de parcă e ceva în aer ce mă opreşte să fiu eu. n-am timp de mine. am tot timpul din lume să nu fac nimic. mi-e greu să trăiesc, parcă e prea mult efort pentru mine, simplul fapt că respir şi îţi zâmesc, fără a te privi în ochi, oftez cu o urmă de regret amestecat cu dorinţă, zâmbind în continuare după ce amândoi întoarcem brusc capul când privirile ni se-ntâlnesc, cică întâmplător.
azi pot doar să vreau. să vreau să treacă timpul, să mă pierd de el aşteptându-l sub soare. să te vreau. fără să pot face nimic. şi-aştept să treacă-odată toate zilele astea... zile fără sens. lângă tine, dar nu cu tine.

prea absurd, frig şi pustiu.
oboseală şi orgoliu, promisiuni, nevoi, vise, zâmbete-n declin şi speranţe distruse de o simplă negare.


unde urmărim de fapt să ajungem?
eu nu par să ajung nicăieri prea curând...

Un comentariu:

  1. uneori cand o persoana e prea apropiata iti cade in disgratie...te plictisesti pur si simplu de ea...nu ajunge nimeni nicaeri nicodata:-j e bine macar ca tot in jurul nostru e frumos:X uneori :) :)) si multe alte chestii de genu sunt acum in mintea mea 24.01.2010 10:54 ies de pe blog

    RăspundețiȘtergere