sâmbătă, 1 octombrie 2011

de dragul tău





De dragul tău m-am înnorat şi-am nins,

M-am recompus din nori şi fulgi, iubito,

Şi m-am surpat din ceruri dinadins.

Păcat de-atâta iarnă ce-ai minţit-o.


Ningeam curat, ningeam conspirativ,

Ningeam în febră rece şi-n neştire,

Ca un dogmatic trist şi emotiv,

Cu-o ultimă credinţă în iubire.


Dar tu ai râs de-această iarnă-a mea

Cu fulgi naivi… Şi te-ai lăsat furată

De-o iarnă de carton şi mucava

Cu fulgi vopsiţi, de cretă colorată.


Ce-a fost: un vis? Iluzii fără sens?

O dramă-a fost? O luptă nefirească

În care albul a pierdut imens,

Strivit de-o lege mult prea pământească.


Arcadie Suceveanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu